Mașinile electrice au fost introduse în piața auto acum mai bine de trei decenii de către cei mai mari producători auto, însă, în ultimii ani au devenit o tendință în rândul cumpărătorilor. La început, mașinile hibrid au impactat semnificativ acest sector, însă, mașinile full-electric devin din ce în ce mai populare, experții prognozând că acestea vor aduce mutații definitive în industria de automotive.
Primul automobil electric a fost conceput la sfârșitul anilor 1800 și începutul anilor 1900. În 1899 și 1900, vehiculele electrice surclasau toate celelalte tipuri de mașini. Producția de automobile electrice a atins punctul culminant în 1912, iar până în 1920 producătorii au reputat mai multe succese. Totuși, până în 1935, atenția acordată mașinilor electrice scăzuse în mod dramatic, pe fondul ascensiunii motorului cu ardere internă.
Zeci de ani mai târziu, progresele tehnologice și preocupările legate de mediul înconjurător au stimulat, treptat, renașterea tendinței spre mașinile electrice.
Bateriile costisitoare au fost principalul motiv din cauza căruia mașinile electrice nu au avut succes mult mai devreme. Consumatorul a realizat că plătea mai mult pentru o mașină care mergea o distanță mai scurtă, însă acest lucru s-a schimbat în ultimii ani. Bloomberg New Energy Finance arăta, într-un studiu din 2016, că numărul posesorilor de vehicule electrice îl va depăși pe cel al deținătorilor de mașinile clasice pe bază de motorină sau benzină, până în 2022. Astfel, costul pentru o baterie s-a redus cu 65%, din 2010, pentru că producătorii au găsit metode pentru a reduce costul materialelor, și astfel a scăzut prețul de producție. Totodată, cererea mare pentru o mașină electrică a favorizat scăderea prețului pentru baterii, care au fost îmbunătățite la nivelul chimic, iar acest lucru a ajutat vehiculele electrice în a putea fi conduse pe distanțe mai mari.
În prezent, o mașină electrică poate fi condusă pe o distanță din ce în ce mai mare cu doar cu o singură încărcare, existând și mașini cu baterii mai mari care pot parcurge până la 400 de km.
România este încă o piață nouă, în curs de dezvoltare, în ceea ce privește mașinile electrice, volumule nu sunt foarte mari, dar clienții sunt tot mai deschiși față de acest sector, a declarat, pentru Mediafax, oficiali ai Renault Group România. „România este încă o piață nouă, care este în curs de dezvoltare, volumele nu sunt foarte mari, deci creșterile par impresionante în procente. Clienții sunt tot mai deschiși, există autorități care sunt interesate să se implice în dezvoltarea acestei piețe și, cu ajutorul informațiilor prezentate in media, sperăm că viitorii clienți sunt mai bine informați cu privire la beneficiile unui vehicul electric. Infrastructura este în continuă dezvoltare, iar bonusurile EcoPlus din programul REMAT sunt foarte apreciate, aspect care a susținut accesul clienților la produsele din pe acest segment”, au precizat sursele citate. „Group Renault crede cu tărie că mobilitatea viitorului va fi electrică, conectată și autonomă”.
Pentru această schimbare, a trecerii de la motorul cu combustie internă la motorul electrice, companiile investesc zeci de miliarde, modificând fabrici și formând alianțe neașteptate, totul pentru a cuceri noua piață.
Impulsul companiilor din industria auto este alimentat și de noile reguli ale Uniunii Europene de reducere a emisiilor de CO2 pentru autoturismele și camionetele noi. Din cauza poluării abundente, se preconizează că până în 2040, mai mult de jumătate din totalul mașinilor noi din întreaga lume vor fi alimentate numai pe baterii, însă ne putem aștepta la o schimbare mult mai rapidă.
În Romania, autoturismele „verzi” (electrice și hibride) au înregistrat o creștere puternică, începută din 2016. Anul trecut, au fost vândute 987 unități, aproximativ de două ori mai mult ca în 2017. Potrivit unui studiu realizat de E.ON și Kantar EMND din 2018, românii sunt cei mai interesați est-europeni să cumpere mașini electrice, iar patru din zece români care erau în căutarea unei mașini noi, erau interesați de una electrică.
Conform studiului realizat de EV Volumes, livrările globale de vehicule plug-in, inclusiv autoturisme, camioane ușoare în SUA și Canada și vehicule utilitare ușoare în Europa și China au ajuns la 2,1 milioane de unități în 2018, cu 64% mai mari decât în 2017. Ponderea lor pe piața mondială a vehiculelor ușoare a fost de 3,8% în decembrie anul trecut și de 2,2% pe tot parcursul anului 2018, cu 69% din vânzări vehicule electrice (BEV) și 31% hibride plug-in (PHEV).
Cea mai mare contribuție la creșterea vânzărilor de vehicule electrice și hibride a fost în China, unde vânzările au crescut cu peste 500.000 de unități, la 1,2 milioane în 2018. China a reprezentat 56% din toate vânzările de automobile plug-in.
În ceea ce privește vânzările din Statele Unite, acestea au crescut cu 79%, iar mult așteptatul model Tesla-3 a contribuit cu 138.000 de unități, în a doua jumătate a anului 2018.
În primul semetru din anul 2018, vânzările de la nivelul european de mașini electrice (BEV) și mașini hibrid ce pot fi încărcate și la priză (PHEV) au fost cu 42% mai mari decât în aceeași perioadă a anului trecut.
Topul vânzărilor este condus de țările nord-europene, liderul fiind Norvegia, unde 40% din vânzările de mașini noi au fost plug-in-uri în 2018. Islanda este pe locul doi cu 17,5%, iar Suedia pe locul trei cu 7,2%.
Din ce în ce mai mulți producători de automobile la nivel mondial decid să investească în fabricarea de mașini electrice în anul 2019. Producătorii germani de automobile vor să investească aproape 60 miliarde de euro în următorii trei ani, în mașini electrice și automate, iar gama de modele de automobile electrice produse în Germania se va tripla în următorii trei ani, ajungând la aproximativ 100 de modele.
Volkswagen are în portofoliu cinci modele electrice: gama e, cu e-Up și e-Golf, și gama GTE cu Golf, Passat și Passat Estate. În 2020, Volkswagen se pregătește să lanseze o nouă mașină electrică compactă, cunoscută sub numele de ID, ca parte a unui plan ce urmărește fabricarea a 22 milioane de mașini electrice până în 2028. Până în 2050, Grupul Volkswagen își propune să genereze zero emisii de Co2 și să producă aproximativ 70 de modele de mașini complet electrice, în urma unei investiții de 30 miliarde de lei.
BMW a lansat cel mai nou model electric, i5, în septembrie 2017, la Frankfurt. Acesta se alătură gamei i, din care fac parte și i3, și i8. Până în 2025, compania și-a propus să aibă 25 de modele electrice, dintre care 13 hibrid.
În urma unui proces cu o companie chineză, Mercedes a câștigat dreptul de a-și numi EQ gama de mașini electrice, din care face parte și un SUV lansat la Salonul Auto de la Paris.
BMW și Mercedes au format un parteneriat strategic axat pe producere unei mașini electrice automatizată și autonomă. De asemenea, Ford și Volkswagen au anunțat un plan, în luna ianuarie a anului curent, pentru a construi autovehicule electrice împreună. Companiile au convenit să „investigheze ” modul în care acestea pot lucra împreună pentru a dezvolta vehiculele următoarei generație.
În cazul Renault, cea mai cunoscută mașină electrică din gamă, în România, este ZOE, însă ei i se alătură și Twizy, cu un design similar modelelor Smart, Kangoo, SM3 Z.E și Renault Fluence Z.E.
Cea mai nouă apariție electrică Chevrolet este Bolt, care pornește de la prețul de 37.000 euro. Portofoliul cuprinde și modelul hibrid din 2017, Malibu.
Gama KIA cuprinde atât mașini electrice (EV), cât și modele hibrid: Optima (Hybrid și Plug-in Hybrid), mașina electrică Soul și modelul Niro în sistem Hybrid și Plug-in Hybrid.
Nissan afirmă că, încă din 2010, sunt lideri pe segmentul de mașini electrice 100%. Gama include modelele Leaf, E-NV200 Combi și E-NV200 Van.
Citroen C-Zero este propunerea brand-ului pe piața electrică, o mașină 100% electrică ce promite autonomie pentru 150 km.
Fiat 500e este varianta electrică a celebrului model italian, la un preț dublu față de cel original.
Compania americană Ford are o gamă hibrid (2018 C-Max, Fusion Hybrid SE, Fusion Energi SE) și Focus Electric, 100% electric.
Propunerile premium ale companiei Tesla, cea mai cunoscută marcă de mașini electrice, sunt patru la număr: Model S, Model X, Model 3, Roadster și Energy.
Modelul Bollore BlueCar este electric, are trei uși și a fost lansat în 2011. Însă, miliardarul francez care dă numele acestei mărci nu a continuat să proiecteze mașini electrice, ci s-a rezumat la afacerea sa cu acumulatori dedicați.
Jac Motors, brand-ul mai puțin cunoscut în România, și-a integrat denumirea EV în numele modelelor sale electrice, iREV și iEV, care nu emit emisii de carbon pe o distanță maximă de 55 km.
Lightning, un brand de lux, se face remarcat printr-un model electric 100%, cu un design numit Lightning GT.
Kyrburz, companie elvețiană, nu produce mașini în adevăratul sens al cuvântului, ci vehicule utilitare, pe care le folosește chiar și Poșta Elvețiană, dar care funcționează 100% electric.
Propunerea 100% electrică a BYD este E6, care include chiar și un autobuz electric, dar și două modele hibrid.
Venturi produce autoturisme, vehicule urbane și utilitare și este cunoscut pentru participarea la Formula 1, unde a introdus modelele electrice.
Porsche România a declarat, pentru Mediafax, că va produce un model ultra-performant cu emisii zero, dar urmărește și obiectivul de a avea o fabrică de impact zero. „Deși a avut premiera în luna septembrie, recent Porsche a prezentat deja a treia versiune a berlinei sport complet electrice – Taycan 4S, care se alătură modelelor de debut, Taycan Turbo S și Taycan Turbo. Automonia acestui model ajunge la 412 km, urcând până la 463 km cu bateria Performance Plus în cazul Taycan 4S. … La 700 de milioane de euro s-au ridicat costurile cu noile instalații de producție, un miliard dacă includem și noul atelier de vopsitorie, care va fi folosit și pentru generația actuală a Porsche 911. De altfel, producția Porsche Taycan a generat deja 1.500 de noi locuri de muncă pe situl din Zuffenhausen. În total, compania urmează să investească peste șase miliarde de euro în electromobilitate, până în 2022, ceea ce demonstrează angajamentul Porsche pentru această nouă eră auto. În România, s-au comandat deja mai multe exemplare ale noului model electric Taycan, urmând ca livrările să aibă loc începând cu anul viitor”, a spus Adrian Pascu, Director pentru divizia de mărci de lux în cadrul Porsche Inter Auto România.
În țara noastră, un grup de întreprinzători din Maramureș au lansat, în 2018, proiectul cele mai ieftine mașini electrice „Made in Romania”, automobilele GTG urmând sa fie asamblate la Baia Mare și vândute la un preț care pornește de la 13.700 de euro. Proiectul întreprinzătorilor din Maramureș se ridică la 1,5 milioane de euro, din care 74% din fonduri europene și restul din fonduri proprii. Mașinile au o viteză maximă de 55-60 km/h, iar încărcarea se face la o priză de 16 amperi. Bateriile folosite au o durată de viață de peste cinci ani și se pot parcurge între 50.000 și 60.000 de km. Dezavantajul acestor baterii este că nu dispun de încărcare rapidă, însă producătorii vor să doteze mașinile, opțional, și cu baterii cu litiu, care se încarcă rapid.
Totodată, experții spun că, în prezent, se dezvoltă și piața second-hand a vehiculelor EV, care ține cont de aceleași criterii că în cazul unei mașini clasice: anul de fabricație și kilometrajul. Dacă o mașină nouă costă 25.000 euro, una veche scade la 10.000 euro iar prețurile oscilează, în funcție de model.
Un domeniu conex în plină dezvoltare este cel al stațiilor de încărcare. Numărul vehiculelor electrice din spațiul est-european este în creștere, iar investitori mari din energie precum CEZ din Republica Cehă și MOL din Ungaria intenționează să își extindă rețelele de stații de încărcare rapidă și în alte regiune în care operează deja, printre care și în România.
Astfel, CEZ se va concentra pe piața internă înainte de a se extinde în țările în care operează deja, inclusiv în România, Polonia, Slovacia, Bulgaria și Ungaria, în timp ce compania de petrol și gaze MOL vrea să investească până la 30 de milioane de euro până la sfârșitul anului 2020, pentru a construi o rețea de până la 700 stații de încărcare în România, Ungaria, Croația, Slovenia, Slovacia și Republica Cehă.
Compania MOL, împreuna cu E.ON din Germania, HEP din Croația, Petrol din Slovenia, BMW și divizia maghiară a Nissan fac parte dintr-un proiect subvenționat de UE pentru construcția a 252 stații de încărcare rapide și ultra-rapide în România,Cehia, Slovacia, Ungaria, Croația și Slovenia.
Până la sfârșitul anului 2020, compania europeană de energie Ionity vrea să instaleze în Europa 400 de unități de încărcare pentru mașinile electrice, fiecare stație având 6 stații de încărcare. Până în prezent, Ionity a instalat 63 de stații de încărcare electrice, iar 53 dintre ele sunt în construcție.
De asemenea, și companiile mai mici de energie, precum Greenway din Polonia vor să utilizeze subvențiile UE pentru a se extinde si pentru a câștiga din cota de piață. Compania Greenway intenționează să aibă în Polonia, până în 2020, 630 stații de încărcare, alături de alte 230 în Slovacia și în alte state din regiune. Greenway a început din 2015 să instaleze stații de încărcare pentru mașinile electrice.
În România, primăria din Cluj-Napoca a înființat, în 2018, trei stații de încărcare pentru mașini electrice, situate din parcări publice din zona centrală a municipiului, investiția a depășind 330.000 de lei.
În 2019, Porsche România a instalat peste 24 de stații de încărcare cu 75 kW și peste 13 cu 75-150 kW și plănuiește ca până în 2020, să instaleze minim 29 de stații de încărcare cu 75kw, iar până în 2021, minim 11 stații de încărcare cu 75 kw. În total, din anul 2019 până în 2021, compania își propune să instaleze peste 77 de stații de încărcare rapidă.
Pentru anul 2022, Grupul Renault România a declarat, pentru Mediafax, că gama sa de vehicule va cuprinde opt vehicule electrice și 12 modele electrificate. „Groupe Renault are un plan strategic ambițios bazat pe dezvoltarea sa internațională, precum și pe inovațiile sale în soluțiile de mobilitate electrică ușor de utilizat și accesibile unui număr cat mai mare de clienți. În anul 2022, gama de vehicule aparținând Groupe Renault va cuprinde opt vehicule electrice și 12 modele electrificate. Vehiculele 100% electrice vor acoperi diviziile principale ale ofertei sale și vor reprezenta 20% din gamă”, au spus oficialii grupului.
Compania de energie Enel X România, companie membră a Enel X, divizia de servicii avansate de energie a Grupului Enel, plănuiește să lanseze cel mai mare plan de dezvoltare de infrastructură pentru mobilitatea electrică din țară. Compania vrea să instaleze aproximativ 2.500 de puncte de încărcare în toate regiunile României, în perioada 2019-2023, în urma unor investiții totale de până la 20 de milioane de euro și vor fi instalate aproximativ 300 de puncte de încărcare în orașele București, Timișoara și Constanța, cu putere de încărcare de 22 kW (Quick), 50 kW (Fast) și peste 150 kW (Ultrafast). Până în 2020, compania NEXT-E își propune să instaleze, în România, 40 de stații de încărcare rapidă și ultra-rapidă pentru autovehiculele electrice, dintre care 19 de către E.ON , iar 21 de către MOL România.
În plus, UE va permite acordarea de ajutoare de stat pentru cercetare în domeniul bateriilor pentru autovehicule electrice și va oferi miliarde de euro drept co-finanțare companiilor dispuse să construiască fabrici gigant de baterii.
Companiile auto europene au decis să producă un număr mai mare de mașini electrice deoarece Uniunea Europeană a stabilit obiective clare pentru îmbunatatirea calității aerului și a decis să impună din 2030 reduceri de emisii de CO2 pentru autoturismele și camionetele noi imatriculate.
Astfel că, autoturismele noi vor trebui să emită din 2030, în medie, cu 37,5 % mai puțin CO2, iar camionetele noi, autoturismele noi vor emite, în medie, cu 37,5% mai puțin Co2, iar camionetele noi, în medie, cu 31% mai puțin CO2 comparativ cu nivelurile din 2021. Emisiile de CO2 pentru camionetele noi vor trebui să fie cu 15 % mai scăzute în 2025 și cu 31 % mai scăzute în 2030.
De asemenea, UE stabilit noi standarde stricte de emisii de dioxid de CO2 pentru autoturisme și vechicule utiltare ușoare, respectiv pentru autoturisme și camionete. Scopul regulamentului este să garanteze că, din 2030, Între 2025 și 2029, atât autoturismele, cât și camionetele vor avea obligația de a emite cu 15% mai puțin CO2. Acestea sunt obiectivele privind întregului parc de vehicule de la nivelul UE.